Și dacă mâine va veni

Te-am lovit mai devreme. Când lovești pe cineva, te doare și pe tine mâna. Așa că nu îi minți, dacă te întreabă. Dacă te întreabă vreodată cineva ce s-a întâmplat între noi, spune-le că a fost sinucidere. Spune-le că nici măcar n-am încercat. Spune-le că am cărat norul acesta negru deasupra noastră și ne-am prefăcut mereu că ne este bine. Spune-le că am strigat mereu după ajutor și nu ne-a auzit nimeni între pereții casei noastre. Spune-le că ne-am uitat cu ochii pierduți unul la celălalt și n-a curs nicio lacrimă. Spune-le că eram imuni deja. Spune-le că eram obosiți mereu. Extenuați. Spune-le că treceau zile în care nu ne spuneam nici un cuvânt. Spune-le că eram așa confortabili unul cu celălalt că n-am sesizat când am început să ne pierdem unul pe celălalt. Spune-le că ne-am gândit la asta de atât de mult timp și parcă nu găseam curajul către soluția cea mai simplă, dar și cea mai disperată. Spune-le că a fost vina mea. Spune-le că ne-am lăsat să murim. Spune-

Sunt oameni care nu știu să își trăiască viața singuri. Cunosc oameni care nu au fost niciodată singuri, ci au sărit dintr-o relație în cealaltă pentru că nu au știut cine sunt fără un partener lângă ei. Cunosc oameni care nu știu să fie fericiți în afara unei relații. Cunosc oameni care au avut mereu nevoie de cineva în viața lor ca să se regăsească în propria existență.  Sunt femei care nu își cunosc identitatea fără numele de familie al unui bărbat atârnând vrând-nevrând de prenumele lor. Sunt femei care spun că pleacă și totuși mereu rămân. Sunt femei cărora li s-a spus că rostul lor în viață nu este complet fără un bărbat alături și au rămas în relații pentru că au simțit că nu au de ales sau că nu se descurcă fără unul. Nu te învață nimeni să fii singur. Toată lumea te învață că vei avea un partener la un moment dat și că este datoria ta să îl faci fericit, iar a lui să te facă pe tine fericită. Și completă. Mă completează. Nu există așa ceva. Toți ne naștem î

Trebuia să te cunosc ca să învăț să mă iubesc. Trebuia să te cunosc ca să învăț să mă respect. Trebuia să te cunosc ca să mă maturizez. Trebuia să te cunosc ca să învăț să fiu mai selectivă. Trebuia să te cunosc ca să știu să deschid ochii mai bine. Trebuia să te cunosc ca să mă protejez mai bine. Trebuia să te cunosc ca să mă apreciez mai mult. Trebuia să te cunosc ca să îmi cunosc standardele. Trebuia să te cunosc ca să îmi cunosc limitele. Trebuia să te cunosc ca să sufăr. Trebuia să te cunosc ca să învăț să mă vindec. Trebuia să te cunosc ca să învăț să mă ridic cu grație. Trebuia să te cunosc ca să învăț să nu mai dau tot, ci să păstrez ceva și pentru sufletul meu. Trebuia să te cunosc ca să învăț să fiu mai rece. Trebuia să te cunosc ca să învăț să nu am regrete față de lucrurile pe care le-am făcut, doar față de lucrurile pe care nu le-am făcut. Trebuia să te cunosc ca să învăț să iert fără să mi se ce

Am lăsat zilele să treacă. Am crezut că o să se schimbe ceva, că o să mă schimb eu, că… o să îmi treacă. Am crezut că oricum totul se va termina la un moment dat și ne vom continua viețile cum am făcut-o și până acum, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Dar viața are un simț al umorului aproape diabolic, iar eu sunt îndrăgostită de alt bărbat. Dacă aș putea să îl uit, aș face-o. Dacă aș putea să mă trezesc dimineața fără să mă gândesc la el, aș face-o. Dacă aș putea să fiu la fel de fericită când te văd pe tine cum sunt când îl văd pe el, aș face-o. Dacă aș putea să îți spun toate astea fără să rup bucăți din tine, aș face-o. Dacă aș putea să pun capul pe pernă fără să știu că îți strivesc fluturii de fiecare dată când închid ușa în urma mea, aș face-o. Dar nu pot, pentru că sunt îndrăgostită de alt bărbat. Mi-ar fi ușor să îți zic că nu ești potrivit pentru mine, dar trebuie să fiu sinceră, măcar cu mine și să recunosc că eu nu sunt potrivită pentru tine pentru că… Tu

Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, pune-mi blues în sufrageria ta, vin în pahar și invită-mă la dans cât sunt încă trează și îmi e rușine. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, să fie vin moldovenesc. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, spune-mi că mă iubești înainte să îmi desfaci fermoarul rochiei. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine adu-mi ciocolată caldă când citesc în zilele ploioase și limonadă când dogorește soarele. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, pune-mi cântecul favorit al mamei tale, iar eu îl voi învăța pe de rost. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, lasă-mă să uit. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, uită-ți umbrela acasă când plouă. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, împărtășește muzică cu mine. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, spune-mi secretele tale la 4 dimineața. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, sărută-mă când nu e nimeni în preajmă. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, privește-mă în ochi. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de ti

Îl plăceam, deși nu era deloc genul meu. Îl plăceam, deși nu aveam nimic în comun cu el. Îl plăceam pentru modul în care își punea laptele în cafea, deși mie nu îmi plăcea deloc cafeaua cu lapte. Îl plăceam pentru modul în care fuma țigări tari, deși mie îmi plăceau doar cele mentolate. Îl plăceam pentru modul lent în care mergea, deși eu mereu mă grăbeam. Îl plăceam pentru modul hulpav în care mă săruta, ca și cum și-ar fi luat oxigenul de pe buzele mele, deși mai aveam și eu nevoie de el. Îl plăceam pentru modul în care se uita la mine când vorbeam, deși mi se părea că nici nu mă aude. Îl plăceam pentru muzica pe care o asculta, deși nu mă invita niciodată la dans. Îl plăceam pentru cât de calm era, deși eu eram mereu stresată. Îl plăceam pentru argumentele lui logice, deși nu eram mereu de acord cu el. Îl plăceam pentru cum îi sticleau ochii în preajma Crăciunului, deși mie nu îmi plăceau sărbătorile. Îl plăceam pentru cum încerca să

Așa-zișilor prieteni ai mei de până acum, cei care nu ați fost suficient de maturi să mă înțelegeți, cei care m-au respins atunci când nu am putut fi ca ei, cei care nu mi-au susținut niciodată visele. Am fost o prietenă bună, chiar dacă voi nu ați meritat asta. Băieților din generală, care râdeați de fetele ca mine… O să fie un moment în care tot fetele ca mine vor râde de voi. O să fie un moment în care alți puști ca voi vor râde de fiicele voastre. Voi nu veți mai râde atunci. Profesorilor care m-au certat că nu am știut cum să rezolv o problemă de matematică sau că nu am avut timp să îmi scriu tema sau că nu am învățat o lecție… Să știți că notele voastre contează pe moment, poate o oră, poate o zi, poate un an și la un moment dat nu vor mai conta. Dar, oricât de buni ați fi fost ca profesori, tot restul vieții mele vă voi ține minte ca pe profesorii care m-au umilit pentru niște nimicuri. Băiatului căruia i-am spus la 15 ani pe holul liceului că îl plac, iar e

Toa tă lumea se grăbește. Toată lumea vrea să bifeze niște reușite. Toată lumea vrea să arate că le-a făcut pe toate, pe toate și la timpul lor.  Toată lumea se grăbește. Să aibă prima relație până la 18 ani, să aibă facultatea terminată până la 23, să aibă cariera stabilită până la 20, prima casă până la 30, până atunci să fie și căsătoriți, cel puțin doi copii până la 35… Că altfel e prea târziu și ești un eșec.  Ni se spune mereu că e prea târziu. Prea târziu să te apuci de o limbă străină, prea târziu să îți termini studiile sau prea târziu să le reiei. Prea târziu să înveți să înoți, prea târziu să înveți să mergi pe bicicletă sau pe role. Prea târziu să mai faci copii, prea târziu să îți schimbi cariera. Prea târziu să porți culori vii, prea târziu să porți ruj roșu. Prea târziu să ceri iertare. Prea târziu să ierți. Mereu este prea târziu.  Acest prea târziu blestemat… acest prea târziu care frânge inimi și taie aripi. Acest prea târziu care smulge entuziasmul și tine

Am înțeles de curând că…”trebuie” să te măriți. Adică…trebuie. Cum să nu te măriți? Păi cine a mai pomenit femeie fericită nemăritată? Cine a mai pomenit cuplu fericit fără o hârtie și statul între ei? Cine a mai pomenit viață fericită fără să fii măritată? Păi să ai soț e cel mai înalt lucru la care poate spera o femeie în viața ei. Pentru că atât poate. Pentru că ”trebuie”. Draga mea, dacă ”trebuie” să te măriți, nu o face. Nu te mărita pentru că îmbătrânești. Nu te mărita pentru că nu mai ai timp. Nu te mărita pentru că simți că se termină bărbații. Nu te mărita pentru că la un moment dat tot ”trebuie”. Nu te mărita pentru că nu crezi că prinzi altul mai bun. Nu te mărita de teamă că rămâi singură și pentru că oricum ”trebuie”. Trăim în secolul 21, hai să trecem peste conceptul de fată bătrână. Fiecare își face viața cum vrea. Dacă te măriți, mărită-te pentru că vrei. Nu am nevoie de el, dar îl vreau oricum. Asta e atitudinea. Dacă te măriți, fă-o pentru că îl iubești.

Doamnă, să știți că eu astăzi am plecat. Am plecat cu ochelari de soare și cu capul plecat, de rușine că am mai stat. După prima palmă, eu am mai stat. Am crezut că a fost o greșeală, că era nervos, că n-a vrut și îi pare rău. Cel puțin așa îmi zicea el, în timp ce stăteam ghemuită pe covor, părul îmi acoperea obrazul ce-mi ardea, iar tremuratul nu mai contenea. Nici măcar n-am plâns. Nici prima, nici a doua oară, nici ultima oară. N-am plâns nici la prima palmă, nici la primul pumn, nici măcar când am crezut că îmi număr ultimele respirații. N-am plâns nici când m-am ridicat de pe podea pe jumătate moartă și am zărit în oglindă ce a mai rămas din mine. N-am plâns nici când am realizat că nu mai sunt nici jumătate din femeia care eram înainte. N-am plâns nici când am realizat că era târziu, că soarele meu apusese de mult. N-am plâns nici când am realizat că îmi e frică de el. Îmi este frică de fiul tău, doamnă. Nu știu dacă e vina ta, poate l-ai învățat mai bine de atât. Po

Nu înțeleg femeile care încurajează alte femei să nu fie niciodată primele care sună sau care trimit un mesaj, să nu facă niciodată ele primul pas, nici într-o relație, nici într-o împăcare, nici pentru o posibilă întâlnire și folosesc scuza aceea stupidă că vânătorul aleargă prada, nu invers. Credeam că am depășit de mult epoca de piatră, iar femeile s-au emancipat. Femeile pot vota și pot avea un loc de muncă acum, de ce nu se schimbă întreaga mentalitate când vine vorba de femei? De ce, ca femeie, nu pot avea suficient tupeu să vorbesc prima cu un bărbat, pentru că sunt instant catalogată drept insistentă sau disperată? Pentru mine, asta înseamnă să ai cu adevărat încredere în tine, să te simți suficient de încrezătoare și de feminină să te duci la un bărbat și să îi ceri numărul de telefon, să fii prima care propune o întâlnire sau deschide o discuție, să fii prima care spune te plac sau prima care spune te iubesc, să fii prima care vine sau prima care pleacă, să fii p

Te gândești la mine. Știu asta. Te gândești că puteai fi tu. Puteai fi tu în locul lui. Te gândești că am fost suficient de proastă să te aștept, dar tu nu ai mai venit niciodată. Te gândești că am fost mai importantă decât credeai. Te gândești că ai fost tu mai prost că ai plecat, decât mine, proasta care te-a așteptat. Te gândești că îmi puteai păstra inima intactă, aveai act de proprietate asupra ei oricum. Te gândești că mi-ai otrăvit fluturii din stomac, deși ei și-au zbătut emoțiile din aripi până la sfârșit. Te gândești câți pași am făcut în spate doar ca să te uit. Te gândești că puteai să îmi încălzești tu patul și inima în locul lui. Te gândești că puteam să fiu eu cafeaua de dimineață, vinul de la cină și țigara de după. Te gândești că mi-am vărsat sufletul în palmele tale, iar tu n-ai știut ce să faci cu el. Te gândești că te-am vrut și când ne era bine, te-am vrut și când eram la capătul puterilor. Te gândești că eram acolo mereu și aș fi fost în continuare. Te

Durerea. Treci prin ea. Trăiește-o. Inspir-o și expir-o. E parte din tine acum. Las-o să îți treacă prin fiecare celulă, dar nu o cuibări acolo. Las-o să îți ocupe spațiul, dar nu o lăsa să îți fure spiritul. Las-o să treacă prin fiecare fibră a ta, dar nu o lăsa să te consume. Las-o să se topească în tine, dar nu să se coaguleze. Altfel, va pune stăpânire pe tine, se va metaboliza lent și nu vei mai trece niciodată peste. Te va durea. Va smulge emoție după emoție din tine. Vei trece prin mii de stări. Te va chinui și te va elibera. Va electrocuta fiecare fibră a corpului tău, iar fiecare lacrimă va fi ca un curent care te părăsește. Nu te purta ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Vorbește cu cineva. Vorbește cu tine însăți. Vorbește despre ce, cât și cum te doare. Explorează toate adjectivele de care ai nevoie, epuizează toate eufemismele care îți vin în minte când te gândești la el. Nu îl urî. Te va durea mai tare, vei simți că încă este parte din tine și te va durea mai

Vorbesc foarte mult când am emoții, dar nu spun asta decât la a cincea întâlnire. Râd foarte mult și prostește când sunt tristă. Nu fac sex de la prima întâlnire. Da, băieți, noi existăm. Nu cred în pauzele din relații. Pot fi prietenă cu un băiat fără să ajung să ajung să îl plac mai mult de atât, ba chiar uneori m-am înțeles mai bine cu băieții decât cu fetele. Îmi scriu sufletul pe hârtie, deci dacă mă îndrăgostesc de tine, o să trăiești veșnic prin cuvintele mele. Iert greu și uit și mai greu. Dacă spun că sunt bine, de cele mai multe ori nu sunt bine. Nu prea cred în Dumnezeu. Și de ce spun „nu prea”… Cred în bine, cred în rău. Cred în karma, cred în legile Universului, cred în echilibru. Nu cred în Dumnezeul transformat de oameni în judecător al lor în lumea de dincolo. Nu cred într-un Dumnezeu care te așteaptă pe lumea cealaltă când mori și care hotărăște în funcție de faptele tale bune sau rele dacă ar trebui să mergi în rai sau în iad. Știu, nici eu nu mă înțeleg.