Prea târziu

-
Toată lumea se grăbește. Toată lumea vrea să bifeze niște reușite. Toată lumea vrea să arate că le-a făcut pe toate, pe toate și la timpul lor. 
Toată lumea se grăbește. Să aibă prima relație până la 18 ani, să aibă facultatea terminată până la 23, să aibă cariera stabilită până la 20, prima casă până la 30, până atunci să fie și căsătoriți, cel puțin doi copii până la 35… Că altfel e prea târziu și ești un eșec. 

Ni se spune mereu că e prea târziu. Prea târziu să te apuci de o limbă străină, prea târziu să îți termini studiile sau prea târziu să le reiei. Prea târziu să înveți să înoți, prea târziu să înveți să mergi pe bicicletă sau pe role. Prea târziu să mai faci copii, prea târziu să îți schimbi cariera. Prea târziu să porți culori vii, prea târziu să porți ruj roșu. Prea târziu să ceri iertare. Prea târziu să ierți. Mereu este prea târziu. 
Acest prea târziu blestemat… acest prea târziu care frânge inimi și taie aripi. Acest prea târziu care smulge entuziasmul și tinerețea din rădăcini. Acest prea târziu care a spulberat dintotdeauna vise. Acest prea târziu care prevestește un sfârșit inevitabil și un trecut mult prea…trecut. 
Viața e prea scurtă pentru prea târziu. Suntem prea efemeri pentru prea târziu. Suntem prea mici pentru prea târziu. Suntem prea suprimați de societate, de viață, de oamenii din jurul nostru, de esența vieților noastre minuscule pentru a ne permite un prea târziu. Niciodată nu e prea târziu. Niciodată nu e prea mult. Niciodată nu e prea puțin. Niciodată să nu spui că nu mai ai timp. Niciodată să nu spui că nu mai are rost.
Dacă este cineva acolo care are nevoie să audă asta astăzi de la cineva… Să știi că este ok. E ok să fii diferit. E ok să faci lucrurile altfel decât restul. E ok să faci lucrurile în ritmul tău. Nu trebuie să grăbești absolut nimic. Nu trebuie să faci ceva doar pentru că așa consideră oamenii din jurul tău că este potrivit. Nu există la timpul lor, există la timpul tău, iar timpul tău nu este niciodată prea târziu. Timpul tău este exact atunci când trebuie să fie, când ești pregătit fizic, psihic și emoțional. Timpul tău este timpul tău și este perfect.
Autor: S.A.
Sursă foto: Pinterest

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

-
Imagine
“Iubirea nu este un târg”, spunea Rebreanu, “te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” Sunt multe feluri de a iubi. Iubeşti din inimă, iubeşti din recunoştiinţă, iubeşti din datorie, iubeşti din respect, iubeşti din obligaţie, dar ce iubire este aceea? Nimeni nu îşi alege pe cine iubeşte şi nici cu ce intensitate. De fapt, ideea asta de “Pe X îl iubesc mai mult” e o prostie. E mai degrabă o ipocrizie. Iubirea nu are grade de comparaţie. Nu poţi iubi pe cineva mai mult decât pe altcineva. Dar este adevărat că iubirea poate să dispară în timp, să fie înlocuită de respect şi obişnuinţă sau, chiar şi mai trist, de monotonie. Văd aproape zilnic cupluri de bătrânei care se ţin de mâini pe stradă, dar mă îndoiesc că, după 50 de ani de căsnicie, după 50 de ani de convieţuire, după ce au împărţit şi bune, şi rele, şi certuri, şi împăcări, ceea ce îi mai face să se ţină de mână este iubirea. Iubire, da, a fost la început, în primii ani, şi
Citiți mai multe

De ce nu mai cred în iubire?

-
Imagine
Poate că titlul vă induce în eroare. Nu e vorba că nu cred în iubire. Iubirea exista, de acord, dar durează prea puțin și e înlocuită în scurt timp de obișnuință, de monotonie și, în cele din urmă, de o oarecare plictiseală. Nu mai cred în iubirea aceea platonică, în iubirea de o viață, în acel prinț pe care îl întâlnești, de care te îndrăgostești iremediabil (și el de tine, dar mai puțin, că mai sunt și alte prințese) și cu care te căsătorești și trăiți fericiți până la adânci bătrâneți. Nu aș vrea să aduc aici vorba despre rata divorțurilor, dar în fine...  Ideea e că, da, poți întâlni o persoană la un moment dat, dar nu orice persoană, ci Persoana, vă îndrăgostiți, faceți sex etc, iar de aici sunt două drumuri, fie vă căsătoriți și vă mutați la casa voastră, fie rămâneți la stadiul de iubiți. Ideea e că ambele drumuri duc în același loc, la o rupere de neocolit. Si nu, nu sunt eu pesimistă. Ideea e ca am experimentat o poveste de dragoste în care am crezut orbește, pe care er
Citiți mai multe

Portretul unei inimi realiste

-
Imagine
O parte din mine îți este mereu fidelă. O parte din mine se gândește mereu la tine. O parte din mine tânjește după tine, după tine, cel real, după tine, cel care cred că ești al meu. O parte din mine speră că îmi duci lipsa. O parte din mine speră că ești singur și te gândești la mine. O parte din mine…partea visătoare, romantică, partea care vrea să își păstreze speranța intactă. Iar partea realistă din mine... partea realistă din mine îmi spune că ești cu alta și că nu am nici un drept să îți cer nimic. Partea realistă din mine îmi spune că nu ești al meu și că nu vei fi niciodată. Partea realistă din mine îmi spune să nu mă aștept la fidelitate din partea ta, pentru că nu ai nicio obligație față de mine. Și așa este. Dar cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când inima mi-o ia la galop de fiecare dată când îmi aluneci prin minte? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când tot ceea ce faci mă leagă mai mult de tine? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, câ
Citiți mai multe