Păcate
Aerul parcă e pe
sfârșite, ca și cum privirea ta l-ar absorbi și m-ar sufoca lent. Dar îmi
place. Respir tot mai greu, ritmul mă strânge ca un corset, aburii alcoolului
își fac loc meticulos în fiecare celulă a mea și brusc mi se face tot mai sete.
Paharul de vin mi se umple tot mai des și mai repede. Dar nu e de ajuns. Pentru
că setea mea nu e biologică. Setea mea este carnală. Mi-e sete de ceva ce nu am
trăit, de ceva ce nu am experimentat încă, ceva ce fiecare fibră a mea arde de
nerăbdare să încerce.
Sângele îmi
clocotește și simt două mâini frigându-mi abil pielea. Știu că ești tu. Numai
palmele tale îmi pot cuprinde sânii atât de perfect, numai ritmul inimii tale o
poate face pe a mea să explodeze de extaz și nerăbdare. Gândurile îmi zboară
într-o galaxie a fanteziilor obraznice, într-un timp în care nu există rușine
sau teamă. Un loc unde inhibițiile mele dispar și unde mă las ușor descoperită
de tine. Simt fiecare centimetru din corpul meu luându-mi foc sub privirea ta
și pentru o clipă uit că nu suntem singuri, lipindu-mi trupul mai tare de al
tău. Buzele ni se topesc dulceag într-o fuziune cu aromă de vin, fum de țigară,
pasiune și ruj sângeriu.
Iar eu mă întreb
dacă visez sau e totul aievea. Mă întreb dacă am luat-o razna sau simțurile pur
și simplu nu îmi mai aparțin, pentru că fiecare fibră a mea urlă cu disperare
după tine. M-ai subjugat, iar eu n-am protestat, m-am lăsat condusă de
dorințele alcoolului ce își făcea de cap în corpul meu și de propria-mi
nesăbuință. Dar, ah, ce bine e... Ce gust bun are păcatul! Nu aș fi știut
niciodată aroma a ceva nu am gustat niciodată. Iar tu... Tu ești un păcat pe
care nu îl pot regreta. Ești un păcat pe care ador să îl fac din nou și din
nou. Ești un păcat pentru care merită drumul spre iad. Ești un păcat delicios.
Și ești al meu...
Autor: S.A.
Sursa foto: Pinterest
Comentarii
Trimiteți un comentariu