Femeie, dacă iubești, nu uita de tine!

Știu că îl iubești. Știu. Știu că ai da orice ca să fie veșnic al tău. Știu că îl iubești mai mult decât te iubești pe tine însăți. Știu că ai sacrifica orice doar ca să îi fie lui bine, ca să fie el fericit. Știu că îl pui mereu pe el pe primul loc. Știu. Știu pentru că am fost și eu cândva ca tine. Și nu te judec, nu, ci te înțeleg perfect. Dar dă-mi voie să îți spun câteva lucruri, dacă vrei să înțelegi ceva, vei înțelege. Dacă nu...va fi pe propria răspundere.

Am înțeles că îl iubești, dar, crede-mă când îți spun, nu iubi pe altcineva mai mult decât pe tine însăți, poate doar proprii copii, dar niciodată un bărbat. Și să știi că e valabil și reciproc, pentru ei. Nu face niciodată totul dintr-o altă persoană, pentru că dacă va pleca, vei rămâne fără nimic. Nimic nu e veșnic. Învață să faci ceva pentru tine. Învață să ai hobby-uri, pasiuni, să ai un job, învață să ai măcar o oră, două pentru tine în fiecare zi. O clipă a ta măcar. O clipă în care să stai cu tine însăți, o clipă în care să respiri singură aerul, o clipă pentru sufletul tău.

Pentru mine, asta înseamnă independența. Să poți iubi o persoană și, totuși, să îți rămână spațiu și timp și pentru tine. Să știi unde începe el și unde începi tu. Să nu te legi sufletește de el și să uiți de tine. Nu, draga mea. Să nu uiți niciodată de tine pentru că la un moment dat, va începe și el să uite de tine. Să știi diferența dintre iubire și sufocare. Să știi diferența dintre o relație și o posesie.

Deci, cum rămâne cu tine, femeie? Cum rămâne cu ceea ce te face pe tine fericită? Draga mea, nu face dintr-un bărbat sensul vieții tale. Sensul vieții tale să fii mereu tu, fericirea ta. Iar bărbatul nu va fi niciodată fericirea ta absolută, el va fi cel care îți va completa fericirea construită parțial de tine. Sau...poate va fi, pentru o lună, două, un an, doi, trei. Dar va veni o zi când te vei trezi la 30-40 de ani că tot ce ai e un bărbat. Nu ai un loc de muncă, nu ai hobby-uri, vise, speranțe. Poate nici copii nu ai. Iar pe el...pe el nu îl deții, deci practic nici el nu e al tău.


Așadar, fă ceva pentru tine, pentru suflețelul tău, pentru satisfacția proprie! Promite-mi asta, draga mea! Promite-mi că nu vei uita să înoți în oceanul ăsta de iubire pentru el. Promite-mi că nu te vei da niciodată la o parte pentru el. Promite-mi că vei face ca dorințele și așteptările tale să conteze. Promite-mi că, încercând să îi oferi lui totul, nu te vei pierde pe tine. Promite-mi că vei fi acolo și pentru tine. Promite-mi!


Autor: S.A.
Sursă foto: Pinterest

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

De ce nu mai cred în iubire?

Portretul unei inimi realiste