Ai fost important, dar nu de neînlocuit

-
Uneori mă întreb ce a lipsit. Uneori mă întreb ce nu ți-am dat. Ai vrut tot, iar eu nu am fost dispusă să îți dau chiar tot. Am păstrat ceva și pentru mine. Mi-am păstrat câteva amintiri prin buzunare. Tu ai numit asta egoism. Nu știu care din noi e mai egoist. Pentru că, vezi tu, eu m-am dorit întreagă, tu m-ai dorit supusă ție.

Ai vrut să uit de mine. Ai vrut ca eu să nu mai exist pentru mine însămi. Ai vrut să fie totul despre tine și ai făcut totul despre tine. Iar eu nu am zis nimic. Nu am protestat, nu am încercat să îți amintesc că suntem doi în relația asta, pentru că era evident că ție nu îți păsa. Iar eu nu mă rog de nimeni. Eu plec. Te-a durut, știu. Dar nu te-a durut că am plecat eu și mă iubeai, te-a durut pentru că ți-a plecat jucăria preferată și nu mai aveai cu ce să te joci. Meritam mai mult, dar pentru tine, tot tu ești victima, iar eu sunt femeia aia rea care ți-a răpit cea mai mare plăcere și te-a părăsit. Crede-mă, dragule, nicio femeie nu pleacă de bine.

Nu am fost egoistă. Nici atunci nu credeam asta, nici acum nu cred asta. Nu ți-am promis niciodată că vei fi doar tu. Nu ți-am promis niciodată că la mine nu mă voi gândi niciodată. E absurd. Că nu m-ai iubit...pot trece peste asta. Dar că nu m-ai respectat, că nu mi-ai respectat locul în viața ta...asta nu pot trece cu vederea. Dar nu sunt doar iubită. Sunt femeie, sunt partenera ta, nu un obiect de care te folosești și pe care îl arunci când nu îl mai găsești folositor. Sunt un om, am sentimente, am amintiri cu tine și cu alți oameni și nu îmi pot uita propria existență doar pentru așa vrei tu. Doar pentru că te-am întâlnit pe tine. Ai fost important, dar nu de neînlocuit.


Și mi-a păsat. Pentru că, vezi tu, eu nu am uitat de tine. Eu nu am uitat să înmulțesc totul la doi. Eu nu am uitat ce înseamnă să fii într-adevăr cu cineva, trup și suflet, dar oferind și primind spațiu personal. Eu am vrut să am propriul oxigen, iar tu ai văzut asta ca pe un gest egoist. Până la urmă, care e egoistul aici?


Autor: S.A.
Sursă foto: Pinterest

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

-
Imagine
“Iubirea nu este un târg”, spunea Rebreanu, “te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” Sunt multe feluri de a iubi. Iubeşti din inimă, iubeşti din recunoştiinţă, iubeşti din datorie, iubeşti din respect, iubeşti din obligaţie, dar ce iubire este aceea? Nimeni nu îşi alege pe cine iubeşte şi nici cu ce intensitate. De fapt, ideea asta de “Pe X îl iubesc mai mult” e o prostie. E mai degrabă o ipocrizie. Iubirea nu are grade de comparaţie. Nu poţi iubi pe cineva mai mult decât pe altcineva. Dar este adevărat că iubirea poate să dispară în timp, să fie înlocuită de respect şi obişnuinţă sau, chiar şi mai trist, de monotonie. Văd aproape zilnic cupluri de bătrânei care se ţin de mâini pe stradă, dar mă îndoiesc că, după 50 de ani de căsnicie, după 50 de ani de convieţuire, după ce au împărţit şi bune, şi rele, şi certuri, şi împăcări, ceea ce îi mai face să se ţină de mână este iubirea. Iubire, da, a fost la început, în primii ani, şi
Citiți mai multe

De ce nu mai cred în iubire?

-
Imagine
Poate că titlul vă induce în eroare. Nu e vorba că nu cred în iubire. Iubirea exista, de acord, dar durează prea puțin și e înlocuită în scurt timp de obișnuință, de monotonie și, în cele din urmă, de o oarecare plictiseală. Nu mai cred în iubirea aceea platonică, în iubirea de o viață, în acel prinț pe care îl întâlnești, de care te îndrăgostești iremediabil (și el de tine, dar mai puțin, că mai sunt și alte prințese) și cu care te căsătorești și trăiți fericiți până la adânci bătrâneți. Nu aș vrea să aduc aici vorba despre rata divorțurilor, dar în fine...  Ideea e că, da, poți întâlni o persoană la un moment dat, dar nu orice persoană, ci Persoana, vă îndrăgostiți, faceți sex etc, iar de aici sunt două drumuri, fie vă căsătoriți și vă mutați la casa voastră, fie rămâneți la stadiul de iubiți. Ideea e că ambele drumuri duc în același loc, la o rupere de neocolit. Si nu, nu sunt eu pesimistă. Ideea e ca am experimentat o poveste de dragoste în care am crezut orbește, pe care er
Citiți mai multe

Portretul unei inimi realiste

-
Imagine
O parte din mine îți este mereu fidelă. O parte din mine se gândește mereu la tine. O parte din mine tânjește după tine, după tine, cel real, după tine, cel care cred că ești al meu. O parte din mine speră că îmi duci lipsa. O parte din mine speră că ești singur și te gândești la mine. O parte din mine…partea visătoare, romantică, partea care vrea să își păstreze speranța intactă. Iar partea realistă din mine... partea realistă din mine îmi spune că ești cu alta și că nu am nici un drept să îți cer nimic. Partea realistă din mine îmi spune că nu ești al meu și că nu vei fi niciodată. Partea realistă din mine îmi spune să nu mă aștept la fidelitate din partea ta, pentru că nu ai nicio obligație față de mine. Și așa este. Dar cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când inima mi-o ia la galop de fiecare dată când îmi aluneci prin minte? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când tot ceea ce faci mă leagă mai mult de tine? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, câ
Citiți mai multe