De data asta, voi avea eu grijă de mine


Probabil crede că mă joc cu el. Poate chiar asta fac. Ideea e că îmi place jocul ăsta la nebunie. Îl văd cum se uită la mine, îi simt privirea blocată asupra mea atunci când intru în aceeaşi încăpere cu el. Îl aud cum înghite în sec atunci când îl sărut pe obraz, iar el îmi inspiră adânc parfumul. Îi văd vena gâtului pulsând nebuneşte când stau în apropierea lui şi inima sărindu-i din piept de fiecare dată când îl îmbrăţişez în veşnica mea cochetărie. Îmi soarbe fiecare cuvânt şi îmi percepe fiecare aluzie. Ştiu toate astea. Ştiu foarte bine şi că îi place jocul meu. Ceea ce nu ştie el e că şi mie îmi place.

Dar el îmi vrea doar corpul. Vrea doar să mă posede, să spună că voi fi a lui, apoi că sunt a lui şi, în cele din urmă, că am fost a lui. Vrea să fiu doar un subiect de bârfă şi râsete pentru prietenii lui libidinoşi, aşa cum au fost toate. Nu îi merge, însă, cu mine. Îl voi face nebun după mine, nebun pentru tot ceea ce reprezint, nu doar pentru parfumul îmbietor şi pielea ciocolatie. Îl voi face să îmi vadă înălţimea standardelor, nu doar a tocurilor, îl voi face să vadă ce largă îmi e inima, nu doar cât mi se desfac picioarele. Iar când mă plictisesc, voi pleca, având grijă să nu mă uite niciodată, să mă ştie drept femeia pe care nu a putut-o avea, pentru că ea nu e ca toate celelalte. Nu va şti că pierde jocul pe care el m-a învăţat să îl joc.

Iar eu? Eu voi avea grijă ca niciunul să nu îmi mai marcheze viaţa. Voi avea grijă ca doar eu să las urme adânci acolo unde calc. Voi avea grijă să nu mă mai întorc în trecut şi să nu îmi mai pese de ceea ce las în urmă. Voi avea grijă să nu mai fac compromisuri. Voi avea grijă să nu uit niciodată de unde am plecat şi care îmi este scopul. De data asta, voi avea grijă să îmi fie mie bine. De data asta, voi avea eu grijă de mine.


Sursa foto: Pinterest

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

De ce nu mai cred în iubire?

Portretul unei inimi realiste