M-am întrebat

-
M-am întrebat întotdeauna dacă destinul există, dacă lucrurile sunt făcute în așa fel încât să se întâmple, într-o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu. M-am întrebat dacă există acea roată care se întoarce sau nu, dacă faptele si gândurile fiecăruia dintre noi vor conta cândva, socotelile fiind făcute de ceva ce se cheamă karma. M-am întrebat întotdeauna dacă ce am făcut eu în viață până acum valorează ceva, dacă a fost bine sau rău, dacă am fost un om bun și ce e cazul să schimb la mine pentru a deveni unul. M-am întrebat dacă a meritat să gândesc rău despre cineva, dacă a meritat să mă răzbun atunci când am avut ocazia, dacă a meritat să fac să sufere pe cineva... Cred că nu, dar acum văd lucrurile altfel, cu alți ochi, cu mai multă liniște, mai multă seninătate și, cel mai important, cu mai multă maturitate. Astăzi văd lucrurile cu ochii unei străine, unei persoane îndepărtate, detașate de multe din întâmplările din propria viață.
Ceea ce știu e că viața merită trăită, indiferent de circumstanțe. Dacă sunt rele, încearcă să le schimbi în bine, sau, mai bine, încearcă să te schimbi tu. Dacă sunt bune, profită de ele, de oportunitățile pe care  viața ți le oferă, fii productiv și, esențial, încearcă să îi ajuți și pe ceilalți, pe cei aflați în circumstanțe nefavorabile să prospere. Dacă ai posibilitatea,  oferă oamenilor ceea ce  viața, destinul, karma sau cum vrei să o numești, nu le-a dat. Iar aici nu mă refer la milă sau ceea ce unii numesc "pomană", ci la șansa unui viitor mai bun, o slujbă, posibilitatea continuării studiilor, un ajutor esențial pentru sănătatea cuiva. Chiar și 100 ml de sânge al tău pot salva  viața unui copil nevinovat, o donație minimă poate ajuta un bolnav să se vindece.  
Nu spun toate astea pentru ca aș fi eu o sfântă. Dar consider că întotdeauna este bine să îi susții pe oamenii care vor  să facă un bine, să le spui că nu sunt singuri și ca e un lucru de apreciat ceea ce fac. Poate ca defapt, acesta este drumul către rai, fără gânduri rele și fără sa astepti o răsplată. Suntem oameni cu toții, iar drumul către rai începe prin a fi mai buni unii cu ceilalți...


Sursă foto: Scott Lewis (Flickr)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

-
Imagine
“Iubirea nu este un târg”, spunea Rebreanu, “te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” Sunt multe feluri de a iubi. Iubeşti din inimă, iubeşti din recunoştiinţă, iubeşti din datorie, iubeşti din respect, iubeşti din obligaţie, dar ce iubire este aceea? Nimeni nu îşi alege pe cine iubeşte şi nici cu ce intensitate. De fapt, ideea asta de “Pe X îl iubesc mai mult” e o prostie. E mai degrabă o ipocrizie. Iubirea nu are grade de comparaţie. Nu poţi iubi pe cineva mai mult decât pe altcineva. Dar este adevărat că iubirea poate să dispară în timp, să fie înlocuită de respect şi obişnuinţă sau, chiar şi mai trist, de monotonie. Văd aproape zilnic cupluri de bătrânei care se ţin de mâini pe stradă, dar mă îndoiesc că, după 50 de ani de căsnicie, după 50 de ani de convieţuire, după ce au împărţit şi bune, şi rele, şi certuri, şi împăcări, ceea ce îi mai face să se ţină de mână este iubirea. Iubire, da, a fost la început, în primii ani, şi
Citiți mai multe

De ce nu mai cred în iubire?

-
Imagine
Poate că titlul vă induce în eroare. Nu e vorba că nu cred în iubire. Iubirea exista, de acord, dar durează prea puțin și e înlocuită în scurt timp de obișnuință, de monotonie și, în cele din urmă, de o oarecare plictiseală. Nu mai cred în iubirea aceea platonică, în iubirea de o viață, în acel prinț pe care îl întâlnești, de care te îndrăgostești iremediabil (și el de tine, dar mai puțin, că mai sunt și alte prințese) și cu care te căsătorești și trăiți fericiți până la adânci bătrâneți. Nu aș vrea să aduc aici vorba despre rata divorțurilor, dar în fine...  Ideea e că, da, poți întâlni o persoană la un moment dat, dar nu orice persoană, ci Persoana, vă îndrăgostiți, faceți sex etc, iar de aici sunt două drumuri, fie vă căsătoriți și vă mutați la casa voastră, fie rămâneți la stadiul de iubiți. Ideea e că ambele drumuri duc în același loc, la o rupere de neocolit. Si nu, nu sunt eu pesimistă. Ideea e ca am experimentat o poveste de dragoste în care am crezut orbește, pe care er
Citiți mai multe

Portretul unei inimi realiste

-
Imagine
O parte din mine îți este mereu fidelă. O parte din mine se gândește mereu la tine. O parte din mine tânjește după tine, după tine, cel real, după tine, cel care cred că ești al meu. O parte din mine speră că îmi duci lipsa. O parte din mine speră că ești singur și te gândești la mine. O parte din mine…partea visătoare, romantică, partea care vrea să își păstreze speranța intactă. Iar partea realistă din mine... partea realistă din mine îmi spune că ești cu alta și că nu am nici un drept să îți cer nimic. Partea realistă din mine îmi spune că nu ești al meu și că nu vei fi niciodată. Partea realistă din mine îmi spune să nu mă aștept la fidelitate din partea ta, pentru că nu ai nicio obligație față de mine. Și așa este. Dar cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când inima mi-o ia la galop de fiecare dată când îmi aluneci prin minte? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când tot ceea ce faci mă leagă mai mult de tine? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, câ
Citiți mai multe