Aș fi nebună să mai sufăr după un bărbat


Draga mea… Da, tu, cea care suferi după el. Da, tu, cea care plânge că nu mai este lângă tine, cea care plânge că el a plecat. Da, tu, cea care ai iertat tot, faptul că nu te sună cu orele, că nu îți spune unde este, că îți spune că te iubește, dar e cu altcineva. Da, tu, cea care te minți că totul este în regulă pentru că tu ai cunoscut doar normalul acesta.

Ți-a zis cineva vreodată că meriți mai mult de atât? Ți-a zis vreodată cineva că nu trebuie să te mulțumești cu puțin? Ți-a zis cineva că nu ar trebui să dai niciodată tot, mai ales când nu primești nimic înapoi? Ți-a zis cineva cât de deșteaptă, puternică și frumoasă ești? Chiar în ordinea asta… Ți-a zis vreodată cineva că modul în care ești tratată nu definește modul în care meriți să fii tratată?

Doamne, n-aș mai suferi nici nebună după un bărbat. Suferi până îți dai seama că dai prea mult și la următorul nu mai dai aproape nimic. Da, bărbatul te schimbă și, din păcate, de cele mai multe ori, în rău. Bărbații mi-au demonstrat mereu că lucrurile frumoase se termină repede. Bărbații au scos mereu la suprafață femeia rea din mine. Am dat câte o piesă fiecăruia și mi-am așezat piesele aiurea de atâtea ori încât uneori nu mă mai recunoșteam. Atunci n-am mai dat nimic din mine, sau cel puțin, am avut mereu grijă să iau înapoi. Fucked up? Da, probabil asta sunt.

Cu toate astea… „Bărbații e porci”? Nope, bărbații nu sunt porci. Nu încerc să demonstrez că întreaga specie e inferioară sau că nu merită nimic, ci pur și simplu, că nu avem nevoie de ei pe termen lung. Nu vei vedea niciodată o femeie că nu se descurcă singură în anumite situații sau că nu știe ce să facă și are neapărată nevoie de un bărbat să o ajute. De-asta și basmele sunt fantastice, nu pentru că nu ar exista zmei, prinți și prințese sau mere otrăvite, ci pentru că o femeie n-are niciodată nevoie de un prinț să o salveze.

Dar o să mai dureze mult până când fetele o să realizeze asta și mai mult până când o să realizeze bărbații asta, până când o să respecte asta. Iar tu, draga mea, ridică-te! Ridică-te și șterge-ți lacrimile, pentru că lumea unei femei nu începe și nu se termină cu un bărbat.


Autor: S.A.
Sursă foto: Pinterest

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

De ce nu mai cred în iubire?

Portretul unei inimi realiste