Nu știu să fiu altceva decât eu însămi

-

Sunt o leneşă. Am avut ceva mai mult timp liber în ultima perioadă şi, cu toate astea, nu fac nimic productiv. Sunt o leneşă, recunosc. M-am tot gândit la cum să revin din pauza asta. Mai bine zis, m-am tot gândit dacă să revin din pauza asta. Mi-a prins bine, deşi tot ceea ce fac este să mă uit aproape toată ziua la Grey’s Anatomy. Bine, şi la alte seriale, dar mai ales la Grey’s. Ador serialul ăsta.

În fine, ideea e că oricât de leneşă aş fi, tot găsesc puţin timp şi chef să mai scriu câte ceva. Nu ştiu să fac altceva. Adică…ştiu, sunt genul de fată care e destul bună la toate (mai puţin la IT şi fizică cuantică, astea mă depăşesc total), m-am descurcat mereu, mai bine sau mai puţin bine. Dar nu am fost cu adevărat bună la nimic, în afară de literatură, limbi străine şi scris. Scrisul e pasiunea mea. Dar ştii care e problema scriitorilor? Oamenii nu mai citesc. Devin tot mai…pretenţioşi ar fi un termen drăguţ, dar eu aş folosi ignoranţi (e mai realist).

Aşa că trebuie să vii cu ceva nou, ceva intrigant, ceva extravagant şi interesant. Ceea ce nu este mereu uşor. Plus că e cam greu să mulţumeşti pe toată lumea. Oricum, când când îţi dai seama că e mai sănătos să nu îţi faci un scop în viaţă din a mulţumi pe toată lumea, ajungi sa fii mai fericit şi mai împăcat cu tine însuţi. Ştii cum se spune: Dacă te place toată lumea, înseamnă că ai o problemă.

Sunt o leneşă. Şi mă mişc greu. Dar asta sunt eu. Nu pot să mă schimb şi nici măcar nu ştiu dacă vreau. Creierul, cu toate astea, îmi mai trimite căte un mesaj, căte un semnal, câte un impuls. Sau poate e doar nenorocita aia de conştiinţă, care îţi strigă vechiul şi stupidul ăla de clişeu “Poţi schimba lumea” etc., “Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume”. Bla bla. Bullshit!

Vezi tu, nu putem toţi salva sau schimba lumea. Dar fiecare îşi poate schimba propria lume. Fă-ţi singur fiecare zi mai frumoasă! Fii tu cineva, nu aştepta să vină cineva în viaţa ta. Simte-te bine cu tine însuţi şi fii reunoscător pentru ceea ce eşti şi ce ai. Iar dacă o schimbare a sinelui face un bine propriei lumi, atunci dă-o! Nimeni nu are dreptul sa te judece pentru că nimeni nu poate fi un tu mai bun. Eu, una, nu știu să fiu altceva decât eu însămi.


Sursa foto: Pinterest

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

-
Imagine
“Iubirea nu este un târg”, spunea Rebreanu, “te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” Sunt multe feluri de a iubi. Iubeşti din inimă, iubeşti din recunoştiinţă, iubeşti din datorie, iubeşti din respect, iubeşti din obligaţie, dar ce iubire este aceea? Nimeni nu îşi alege pe cine iubeşte şi nici cu ce intensitate. De fapt, ideea asta de “Pe X îl iubesc mai mult” e o prostie. E mai degrabă o ipocrizie. Iubirea nu are grade de comparaţie. Nu poţi iubi pe cineva mai mult decât pe altcineva. Dar este adevărat că iubirea poate să dispară în timp, să fie înlocuită de respect şi obişnuinţă sau, chiar şi mai trist, de monotonie. Văd aproape zilnic cupluri de bătrânei care se ţin de mâini pe stradă, dar mă îndoiesc că, după 50 de ani de căsnicie, după 50 de ani de convieţuire, după ce au împărţit şi bune, şi rele, şi certuri, şi împăcări, ceea ce îi mai face să se ţină de mână este iubirea. Iubire, da, a fost la început, în primii ani, şi
Citiți mai multe

De ce nu mai cred în iubire?

-
Imagine
Poate că titlul vă induce în eroare. Nu e vorba că nu cred în iubire. Iubirea exista, de acord, dar durează prea puțin și e înlocuită în scurt timp de obișnuință, de monotonie și, în cele din urmă, de o oarecare plictiseală. Nu mai cred în iubirea aceea platonică, în iubirea de o viață, în acel prinț pe care îl întâlnești, de care te îndrăgostești iremediabil (și el de tine, dar mai puțin, că mai sunt și alte prințese) și cu care te căsătorești și trăiți fericiți până la adânci bătrâneți. Nu aș vrea să aduc aici vorba despre rata divorțurilor, dar în fine...  Ideea e că, da, poți întâlni o persoană la un moment dat, dar nu orice persoană, ci Persoana, vă îndrăgostiți, faceți sex etc, iar de aici sunt două drumuri, fie vă căsătoriți și vă mutați la casa voastră, fie rămâneți la stadiul de iubiți. Ideea e că ambele drumuri duc în același loc, la o rupere de neocolit. Si nu, nu sunt eu pesimistă. Ideea e ca am experimentat o poveste de dragoste în care am crezut orbește, pe care er
Citiți mai multe

Portretul unei inimi realiste

-
Imagine
O parte din mine îți este mereu fidelă. O parte din mine se gândește mereu la tine. O parte din mine tânjește după tine, după tine, cel real, după tine, cel care cred că ești al meu. O parte din mine speră că îmi duci lipsa. O parte din mine speră că ești singur și te gândești la mine. O parte din mine…partea visătoare, romantică, partea care vrea să își păstreze speranța intactă. Iar partea realistă din mine... partea realistă din mine îmi spune că ești cu alta și că nu am nici un drept să îți cer nimic. Partea realistă din mine îmi spune că nu ești al meu și că nu vei fi niciodată. Partea realistă din mine îmi spune să nu mă aștept la fidelitate din partea ta, pentru că nu ai nicio obligație față de mine. Și așa este. Dar cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când inima mi-o ia la galop de fiecare dată când îmi aluneci prin minte? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când tot ceea ce faci mă leagă mai mult de tine? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, câ
Citiți mai multe