De gustibus non disputandum

Mi-a venit azi o idee destul de bună, zic eu, să îmbin cele două pasiuni ale mele: scrisul cu muzica. Știu că, dacă despre prima am mai spus câte ceva, pe a doua nici măcar nu am pomenit-o. Ideea este ca sunt o fată ca oricare alta. Îmi plac filmele, cărțile, muzica și chiar și pierdutul timpului. Da, chiar consider că lenea ar putea fi o activitate (mult spus activitate, pentru că nu prea ești activ când lenevești, dar mă rog) folositoare, atunci când îți pui mintea la contribuție, dacă nu ai chef să îți pui corpul în mișcare. Oricum, asta e altă poveste.

După cum spuneam, ador muzica, dacă nu să o cânt, neavând în arborele genealogic nicio legătură de rudenie cu Whitney Houston sau Celine Dion (apropo, îmi plac ambele) și nedorind să sparg geamurile casei pentru că încă mai avem nevoie de ele, măcar să o ascult. Și ascult o grămadă de muzică de tot felul. N-o să mă vezi niciodată ascultând manele, însă, și chiar nu sunt genul care să spună asta și la prima manea la o petrecere să sară de pe scaun direct pe ringul de dans. Dar chiar ascult tot felul de muzică, de la originale, la cover-uri. Nu vreau să fac reclamă nimănui, dar ador audițiile de la show-uri precum X Factor sau Vocea atât din țară, dar mai ales din străinatate, unde este totul mult mai complex, și sunt din ce în ce mai surprinsă de câte voci extraordinare există în lumea asta, talente ce așteaptă să fie descoperite, persoane ce cântă în stațiile de metrou când ar trebui să umple stadioane și săli de spectacol, femei care si-au dedicat toată viața creșterii copiilor și vin să își îndeplinească singurul vis sau tați care își iau liber de la muncă pentru a-și vedea copilul uimind o sală întreagă de oameni cu talentul său.
Ador cover-urile lui Kurt Hugo Schneider și ale prietenilor lui, cover-uri care uneori sună mult mai bine decât însuși originalul. Repet, este o părere strict personală, nu intenționez să fac reclamă nimănui. Mi-am propus chiar să fac câteva topuri ale unor audiții și ale unor cover-uri ale lui Kurt. Eu, una,  m-am îndrăgostit de ele.
Oricum, revenind la subiect, ideea mea e (și acum tobele, va rog) ca fiecare articol viitor să fie însoțit de o melodie, indiferent dacă este originală, cover sau audiție. Va fi fie melodia pe care o ascult când scriu articolul cu pricina, fie o melodie care mi-a rămas în minte și îmi cânta în gânduri, fie o melodie nou descoperită. Sunt genul de persoană care consideră că ascultă muzică bună, dar știți cum se spune: De gustibus non disputandum.


Iată prima melodie bazată pe această idee, una din melodiile mele preferate, deși trebuie să recunosc faptul că am multe melodii preferate :)


Sursa foto: Austin Kirk

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

De ce nu mai cred în iubire?

Portretul unei inimi realiste