Mi-am pierdut capul

-
Mi-am pierdut capul. Mi-am pierdut capul pentru ceva ce nu a fost real, pentru ceva ce nu a existat decât în mintea mea. Mi-am pierdut capul pentru o voce groasă și niște ochi căprui. Mi-am pierdut capul pentru niște șoapte la ureche și câteva nopți împreună.  Mi-am pierdut capul pentru o iluzie în care numai eu am crezut.

Mi-am pierdut capul pentru o idee, pentru un ideal. Mi-am pierdut capul pentru ceva ce îmi promisesem că nu voi mai face. Mi-am pierdut capul pentru o bătaie de inimă în plus, pentru câteva atingeri subtile. Mi-am pierdut capul pentru o propunere indecentă. Mi-am pierdut capul pentru niște discuții interminabile, pentru subiecte veșnice, pentru argumente pasionante. Mi-am pierdut capul pentru inteligență, pentru aură, pentru farmec și șarm. Mi-am pierdut capul pentru cât de natural le avea pe toate astea. Mi-am pierdut capul pentru cum mă făcea să mă simt și pentru cum îmi vorbea. Mi-am pierdut capul pentru ceea ce mi-am dorit toată viața să am.

Mi-am pierdut capul pentru experiența lui, pentru că experiența nu poate face niciodată rău. Mi-am pierdut capul pentru câteva vorbe frumoase și niște aluzii fine. Mi-am pierdut capul pentru niște vise care știam de la început că nu se vor împlini. Mi-am pierdut capul pentru ceva ce am simțit doar eu sau…poate și el, dar lucrurile astea nu sunt niciodată suficiente. Mi-am pierdut capul pentru ceva ce n-a fost să fie.

Dar știi ce doare cel mai tare? Cel mai tare doare faptul că mi-am pierdut capul pentru ceva îmi doream cu fiecare fibră din corpul meu să se întâmple, deși am știut de la început că nu va fi așa… Mi-am pierdut capul pentru ceva ce n-am avut niciodată.


Autor: S.A.
Sursă foto: Pinterest

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Iubirea nu e un târg. Iubirea e o certitudine

-
Imagine
“Iubirea nu este un târg”, spunea Rebreanu, “te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” Sunt multe feluri de a iubi. Iubeşti din inimă, iubeşti din recunoştiinţă, iubeşti din datorie, iubeşti din respect, iubeşti din obligaţie, dar ce iubire este aceea? Nimeni nu îşi alege pe cine iubeşte şi nici cu ce intensitate. De fapt, ideea asta de “Pe X îl iubesc mai mult” e o prostie. E mai degrabă o ipocrizie. Iubirea nu are grade de comparaţie. Nu poţi iubi pe cineva mai mult decât pe altcineva. Dar este adevărat că iubirea poate să dispară în timp, să fie înlocuită de respect şi obişnuinţă sau, chiar şi mai trist, de monotonie. Văd aproape zilnic cupluri de bătrânei care se ţin de mâini pe stradă, dar mă îndoiesc că, după 50 de ani de căsnicie, după 50 de ani de convieţuire, după ce au împărţit şi bune, şi rele, şi certuri, şi împăcări, ceea ce îi mai face să se ţină de mână este iubirea. Iubire, da, a fost la început, în primii ani, şi
Citiți mai multe

De ce nu mai cred în iubire?

-
Imagine
Poate că titlul vă induce în eroare. Nu e vorba că nu cred în iubire. Iubirea exista, de acord, dar durează prea puțin și e înlocuită în scurt timp de obișnuință, de monotonie și, în cele din urmă, de o oarecare plictiseală. Nu mai cred în iubirea aceea platonică, în iubirea de o viață, în acel prinț pe care îl întâlnești, de care te îndrăgostești iremediabil (și el de tine, dar mai puțin, că mai sunt și alte prințese) și cu care te căsătorești și trăiți fericiți până la adânci bătrâneți. Nu aș vrea să aduc aici vorba despre rata divorțurilor, dar în fine...  Ideea e că, da, poți întâlni o persoană la un moment dat, dar nu orice persoană, ci Persoana, vă îndrăgostiți, faceți sex etc, iar de aici sunt două drumuri, fie vă căsătoriți și vă mutați la casa voastră, fie rămâneți la stadiul de iubiți. Ideea e că ambele drumuri duc în același loc, la o rupere de neocolit. Si nu, nu sunt eu pesimistă. Ideea e ca am experimentat o poveste de dragoste în care am crezut orbește, pe care er
Citiți mai multe

Portretul unei inimi realiste

-
Imagine
O parte din mine îți este mereu fidelă. O parte din mine se gândește mereu la tine. O parte din mine tânjește după tine, după tine, cel real, după tine, cel care cred că ești al meu. O parte din mine speră că îmi duci lipsa. O parte din mine speră că ești singur și te gândești la mine. O parte din mine…partea visătoare, romantică, partea care vrea să își păstreze speranța intactă. Iar partea realistă din mine... partea realistă din mine îmi spune că ești cu alta și că nu am nici un drept să îți cer nimic. Partea realistă din mine îmi spune că nu ești al meu și că nu vei fi niciodată. Partea realistă din mine îmi spune să nu mă aștept la fidelitate din partea ta, pentru că nu ai nicio obligație față de mine. Și așa este. Dar cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când inima mi-o ia la galop de fiecare dată când îmi aluneci prin minte? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, când tot ceea ce faci mă leagă mai mult de tine? Cum să nu am nici un drept să îți cer nimic, câ
Citiți mai multe