Trăiesc într-o societate care mă privează de încredere

Trăiesc într-o societate care mă privează de încredere. Încredere în oameni, încredere în sistem, încredere în conducere, încredere în vot, încredere în mine însămi, încredere în schimbare, încredere că se poate și mai bine, încredere în reguli și lege.

Trăiesc într-o societate în care trebuie să mă asigur și pe banda a doua pe trecerea de pietoni pentru că mulți din oamenii care dețin mașini consideră că dețin și șoselele și viețile oamenilor. Trăiesc într-o societate în care fluierăturile și claxoanele indivizilor de sex masculin sunt considerate complimente, deși îmi provoacă greață. Trăiesc într-o societate în care oamenii votează pentru interzicerea iubirii dintre oamenii de același sex pentru că iubirea lor este considerată anormală și toxică.

Trăiesc într-o societate în care facem fetițele să creadă că cel mai important în viață este să fie frumoase. Trăim într-o societate în care mamele de fete le învață doar treburile casnice pentru că asta este ceea ce ar trebui să facă toată viața, pentru că acesta a fost rolul femeii dintotdeauna. Trăim într-o societate în care tinerele învață să tacă tot mai mult și mai des pentru că așa este bine. Trăim într-o societate în care reușitele unei femei sunt minimalizate de către bărbați și, ca atare, femeile sunt plătite mai prost decât aceștia. Trăim într-o societate în care femeile se distrug una pe alta în loc să se susțină. Trăim într-o societate a urâtului frumos și iluzoriu.

Trăim într-o societate în care facem băieții să creadă că sunt superiori și că au dreptul la orice. Trăim într-o societate în care majoritatea mamelor de băieți nu îi învață să facă nimic pentru că de-asta există mama, apoi nevasta, ca să facă ele tot. Trăim într-o societate în care tinerii învață că este ok să frângă inimi pentru că asta îi fac băieți răi, iar fetelor le place. Trăim într-o societate în care băieților le este greu să își țină fermoarul închis. Trăim într-o societate în care în majoritatea cazurilor de asalturi sexuale, fetele rezultă a fi cele vinovate pentru vestimentația purtată. Trăim într-o societate în care faptul că port o fustă spune da în locul meu.

Trăim într-o societate în care la biserică nu mai găsești alinare și liniște, ci prejudecăți, bârfe și pedepse. Trăim într-o societate în care votul nu mai valorează nimic. Trăim într-o societate în care suntem cu toții cetățeni turmentați. Trăim într-o societate în care suntem nevoiți, din două rele, să votăm cu răul mai mic. Trăim într-o societate în care nu mai contăm decât ca masă și mai puțin ca indivizi. Trăim într-o societate în care trebuie să vindem și să consumăm cât mai mult. Trăim într-o societate a hranei fizice și mai puțin a celei sufletești. Trăim într-o societate în care copiii au mai multe conturi de socializare decât cărți citite. Trăim într-o societate în care selfie-ul a devenit o pasiune, un hobby.

Suntem cu toții crucificați sufletește. Suntem osândiți la o moarte sufletească și morală lentă, dureroasă, dar sigură. Suntem amorțiți, suntem somnambuli, suntem suferinzi și suntem muribunzi. Și, cu toate astea, suntem masochiști. Ne place să nu ne meargă bine pentru că mai avem ceva de care să ne plângem. Ne înecăm, dar ne place mocirla. Ne înecăm, dar dăm vina pe alții. Pentru că e mai simplu așa decât să încercăm să înotăm. Ne place să ne mulțumim cu puțin, pentru că merge și așa. Ne place să ne conformăm. Trăim într-o societate în care suntem doar niște marionete fără suflete și, din păcate, ne comportăm ca atare.