Și dacă mâine va veni

Mi-a scurtcircuitat viața. Mi-a arătat cum se simt atingerile. Adevăratele atingeri, alea care îți lasă amprente pe suflet și îți frig carnea. M-a învățat să mă iubesc mai mult. M-a învățat să cer ceea ce merit și să nu îmi pierd niciodată demnitatea. M-a învățat să admir cerul când merg, nu pantofii-mi prăfuiți de atâta mers prin mintea lui. M-a învățat ce înseamnă cu adevărat conexiunea dintre două suflete. M-a învățat că nu există jumătăți sau suflete pereche pentru că toți ne naștem întregi, dar suntem programați să ne căutăm unii pe alții și mai puțin pe noi înșine. Mi-a colorat sinapsele și mi-a făcut să îi mărturisesc secrete obraznice. M-a făcut să roșesc gândindu-mă la toate lucrurile pe care le-am putea face. M-a învățat că relațiile intime nu sunt „prostii” și că subiectul nu ar trebui să fie tabu. M-a făcut să realizez ce îmi doresc cu adevărat. M-a făcut să mă simt confortabil cu mine însămi într-un fel în care nu m-a făcut nimeni altcineva. M-a făcut să nu mi-l pot

Dacă aș fi știut atunci tot ce știu acum… Dacă aș fi avut atunci mintea de acum… Dacă aș fi fost atunci cea care sunt acum... Dacă aș fi știut atunci ce să cred… Dacă aș fi știut atunci diferența dintre bine și rău, diferența dintre normal și greșit. Dacă aș fi știut atunci ce să spun și cum să mă comport. Dacă aș fi știut atunci ce merit cu adevărat și cum ar trebui să fiu tratată. Dacă aș fi știut atunci cât să dau și cât să primesc… poate nu aș fi învățat lecțiile pe care le-am învățat, dar poate nu aș mai fi devenit atât de rece. Dacă aș fi știut atunci că sunt deșteaptă, puternică și frumoasă, chiar în ordinea asta… Dacă aș fi știut că merit să râd și să mă bucur de ceea ce îmi oferă tinerețea… Dacă aș fi știut să mă apreciez mai mult… Dacă aș fi avut o părere mai bună despre mine, dacă mi-aș fi păstrat demnitatea, cu riscul de a pierde orice altceva… Dacă aș fi știut că el era puțin pentru mine… Dacă aș fi știut atunci tot ce știu acum… Dacă aș fi știut atunci ce vreau c